Pisicilor le place să roadă plante verzi, deși nu sunt vegetariene. Frunzele fragede sunt tentante pentru că odată ajunse în stomac învelesc și dau consistență unui ghem de fire de păr înghițite sau unor resturi de oase mici ce nu pot fi digerate, dar pe care pisica lacomă le-a mâncat (bunătate de șoricel?) și pe care astfel le scoate mai ușor prin vărsătură.
Pentru că ele pot explora și cele mai diverse locații cățărându-se, te miri pe unde, este dificil să țineți plantele la distanță. Trebuie deci să știți cu precizie ce plante aveți în apartament, sau ce plante de grădină sunt bune și care nu sunt bune odată ingerate de pisici.
Dacă o plantă este cunoscută ca fiind otrăvitoare este bine să socotiți că orice parte componentă a acesteia, respectiv frunze, fructe, flori, tulpină, radăcină, vor fi toxice chiar dacă în proporții diferite.
Toxicitatea unei plante pentru organismal animal poate varia de la simple iritatii ale pielii, gurii, stomacului până la starea de insuficiență acută a unui organ - de obicei ficat, rinichi, inima.
Printre plantele toxice pentru pisici (și nu numai) se numără următoarele:
- Crini-Amaryllis (Amaryllis sp.)
- Brândușe de toamna (Colchicum autumnale)
- Azalea și Rhododendroni (Rhododendron sp.)
- Ricin (Ricinus communis)
- Crizantema (Chrysanthemum sp.)
- Cyclamen (Cyclamen sp.)
- Iedera (Hedera helix)
- Kalanchoe (Kalanchoe sp.)
- Crini de grădină (Lilium sp.)
- Cânepa (Cannabis sativa)
- Oleandru (Nerium oleander)
- Crinul păcii (Spathiphyllum sp.)
- Pothos (Epipremnum aureum)
- Cicas (Cycas revoluta)
- Coleus (Coleus ampoinicus)
- Lalele și narcise bulbi (Tulipa and Narcissus sp.)
- Tisa (Taxus sp.)
- Vâsc (Phoradendron spp.)
- Spânz(helleborus niger)
Care sunt semnele de toxicitate?
Cele mai multe plante au acțiune iritantă pentru tractul gastrointestinal, deci cele mai multe semne trebuie căutate la nivelul local - înroșirea, umflarea, mâncărimea, ulcerațiile pielii și mucoasei gurii.
Dacă este atins un anumit organ atunci sunt prezente simptome specifice funcției organului afectat:
- Dificultăți de respiratie (afectarea plămânului)
- Salivație și dificultăți de înghițire (afectarea gurii, faringelui, esofagului)
- Voma (afectarea stomacului, intestinului)
- Diarea (afectarea colonului)
- Ingerare de cantități mari de apă sau eliminare de urină (afectarea rinichiului)
- Bătăile inimii pot fi rapizi, lente, aritmice (afectarea inimii)
- Convulsii, stare de letargie (afectarea creierului)
Primul ajutor
Dacă suspectați sau ați văzut că animalul a ingerat o parte a unei plante cunoscute ca otrăvitoare în ultimele 2 ore și sunt semne vizibile că animalul suferă puteți să:
- Îndepărtați de pe piele, din blană orice urma de plantă otravitoare.
- Spălați pisica (dacă puteți) cu apa caldă și cu putin șampon non iritant de vase (folosit în bucătărie).
- Vă adresați unui cabinet medical specializat. Orice proba incriminatorie trebuie arătată medicului veterinar: luati cu dumneavoastra planta întreagă, sau părți vizibile din ea, eventual ceea ce animalul a vomitat. Identificare plantei va ajuta stabilirea diagnosticului și a tratamentului.
După ce pisica a vomat, i se pot administra la cabinetul veterinarului: cărbune activ care să absoarbă toxicul din tubul digestiv, medicație pentru protejare mucoasei stomacului, i se pune o perfuzie cu soluții de reechilibrare, medicație specifică organelor afectate etc.
Chiar în situația în care s-a intervenit la timp, ingestia unor plante poate fi fatală (de exemplu crinii-lilium), iar în alte multe cazuri intoxicarea animalului poate rămâne cu urmari ce vor necesita îngijiri speciale, costisitoare de durată.
Singura modalitate de a ajuta este de a preveni asemenea evenimente și a înlătura din mediul pisicii pericolul - plantele otrăvitoare.
