Paleontologii tocmai au confirmat într-un studiu intitulat "Pielea fosilizată dezvăluie coevoluția înaripatelor cu pene și metabolismul dinozaurilor inclusiv la primele păsări", că mătreața a existat, chiar din perioada Jurasică și Cretacică. Așa este, dinozaurii preistorici s-au confruntat și cu mătreață pe penele lor.
Pentru a afla acest lucru, oamenii de știință au analizat fulgi vechi de 125 de milioane de ani găsiți în fosilele unei specii de dinozauri cu pene din perioada cretacică (aproximativ cu 145,5 milioane de ani în urmă până acum 66 de milioane de ani).
Cercetătorii au studiat celule denumite corneocite, care conțin spirale răsucite de keratină - aproape identice cu cele găsite la păsările de azi și mai mult, asemănătoare cu mătreața de la oameni, pe penajul unor exemplare conservate de Microraptor, Beipiaosaurus, și Sinornithosaurus dar și pe un exemplar de pasăre preistorică numit Confuciusornis, tocmai din perioada Jurasicului mijlociu, cnd a existat o periodă propice de dezvoltare a dinozaurilor cu pene.
Principalul autor al studiului, dr. Maria McNamara de la University College Cork, explică pentru BBC News: "Am fost inițial interesați să studiem pene, iar când ne uitam la ele am găsit acele mici formațiuni albe, substanța era peste tot, între toate penele." Ea continuă să argumenteze: "Am început să ne întrebăm dacă este o caracteristică biologică, cum ar fi fragmente de cochilii sau piele de reptile, dar nu este în concordanță cu nici unul dintre aceste lucruri. Singura opțiune rămasă a fost aceea că erau fragmente de piele care au fost păstrate și au o structură identică cu cea exterioară a pielii la păsările moderne - ceea ce am numi mătreață''.
Aceasta a fost o idee interesantă în studiul evoluției păsărilor, deoarece sugerează că în timp, multe trăsături au evoluat la dinozaurii din perioada Jurasică, iar mătreața a apărut ca răspuns la prezența penelor și a reglării celulelor în corpul lor. Co-autor și profesor, Mike Benton, de la Universitatea din Bristol, explică pentru BBC News că prezența mătreții înseamnă că dinozaurii cu pene sunt mai aproape de păsările moderne decât de reptile.
Acest lucru se datorează și faptului că ei își lăsau pielea moartă în fragmente mici, în loc să piardă stratul exterior al pielii sau porțiuni mari de piele, cum fac reptilele moderne, șopârlele sau șerpii.
Studiul identifică faptul că o există o diferență cheie între aceste specii preistorice și păsările moderne, respectiv capacitatea de a zbura. BBC News explică: "Cercetătorii spun că păsările moderne au celule care produc o mătreață grasă, care le ajută să piardă căldura în timpul zborului. Cele mai vechi creaturi preistorice nu au reușit să zboare deloc sau doar să se deplaseze pentru perioade scurte de timp".
Acest lucru evidențiază, de asemenea, o perioadă de tranziție cheie în evoluția păsărilor. Dr. McNamara explică pentru BBC News: "Acest lucru sugerează că au temperaturi corporale mai mici decât păsările moderne, aproape ca un metabolism tranzitoriu între o reptilă cu sânge rece și o pasăre cu sânge cald".
