Indiferent dacă pisica stă în casă sau afară, probabilitatea ca ea să contracteze paraziți intestinali este mare. Infestarea cu paraziți intestinali, mai comun denumiți viermi, se manifestă câteodată inobservabil și afecțiunea poate fi trecută cu vederea chiar dacă este potențial primejdioasă pentru sănătatea animalului dar și pentru om.
Viermii pot produce următoarele semne de boală la pisică: burtă cu aspect umflat, foame constantă, vomă, diaree cronică.
Viermii rotunzi (Toxocara cati, Toxoscaris leonine) fac parte din categoria paraziților intestinali cei mai comuni în rândul pisicilor seamănă cu niște spaghete. Paraziții intestinali rotunzi pot fi transmiși și oamenilor. Puii de pisică se infestează de la mamă prin lapte, pisica adultă mâncând șoareci purtători de larve, sau de la dejecțiile unei pisici purtătoare.
Viermii plați (Dipylidium caninum, T. taeniaeformis) sunt foarte comuni în rândul animalelor, mai ales dacă acestea ingeră paraziți externi, cum ar fi puricii sau rozătoare mici care sunt gazde intermediare. Viermii plați pot fi observați cu ușurință, cu ochiul liber ca segmente albicioase, de marimea unui bob de orez, în scaunul pisicii, sau lipite în blana de sub și din jurul cozii. Simptome ale prezenței viermilor plați: prezența segmentelor de paraziți în blană, în scaunul sau în patul pisicii, scăderea în greutate, poftă de mâncare ridicată.
Viermii încârligați (Ancylostoma braziliesne) sunt foarte comuni în rândul felinelor, dar nu pot fi observați cu ochiul liber. Acești paraziți intestinali se hrănesc cu sângele pisicii, cauzând astfel anemie în special la pui. Felinele adulte au sistemul imunitar mai dezvoltat, ceea ce poate determina lipsa simptomelor. Simptome ale prezenței viermilor încârligați: sânge în scaun, diaree, dureri abdominale. Infestarea se face prin ingestia sau prin contact la nivelul pielii. Viermii încârligați pot fi aduși de stăpâni dacă aceștia merg desculți prin locuri infectate.
Viermii stomacali (Ollanului tricuspis and Physaloptera) trăiesc în stomacul pisicii și apar cel mai frecvent în rândul pisicilor sterilizate sau în locuințele sau adăposturile care au mai multe pisici. Viermii stomacali mai pot fi cotractați prin ingerarea greierilor sau gândacilor, sau prin hrănirea cu un șoarece care a mâncat la rândul lui greieri sau gândaci. Simptome ale prezenței viermilor stomacali: vomă, scădere în greutate, letargie, moleșeală.
Viermii inimii sunt mai comuni în rândul câinilor decât în rândul pisicilor. Pisicile nu reprezintă o gazdă naturală pentru acești paraziți, ele putând fi infestate doar dacă au sistemul imunitar scăzut. Viermii inimii pot cauza probleme ale inimii sau chiar moartea.
În cazul în care proprietarul observă oricare dintre simptomele enumerate mai sus, trebuie să se prezinte la medicul veterinar, pentru efectuarea testelor coproparazitologice și deparazitarea internă a pisicii. În plus câteva metode simple de prevenție pot reduce riscul transmisiei către om :
-țineți pisica în casă și feriți-o de contactul cu rozătoarele, puricii, fecalele altor pisici.
- folosiți insecticide în casa și curte
-mențineți casa și curtea curată, evacuați așternutul igienic în care pisica își face nevoile cu regularitate și purtați mănuși de protecție.
-rugați medicul veterinar să vă recomande un program de deparazitare atât internă cât și externă, pe care să-l aplicați periodic.
